Care este situatia in Bucuresti?

Capitala are situaţia cea mai ingrijoratoare din tara. În primul rând, în mai 2008 Bucurestiul nu avea declarată suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor. Singurul oraş din ţară în această situaţie!
În al doilea rând, aici sunt comise cele mai multe abuzuri urbanistice si pe spaţii verzi.

SPATII VERZI
Parcul Prisaca Dornei

Abuzurile asupra spatiilor verzi arata in felul urmator: în parcul Prisaca Dornei din Sectorul 3 majoritatea pomilor au fost tâiaţi, iar pământul a fost împărţit între zeci de “proprietari”; pe suprafaţa parcului Tei s-a amenajat o parcare privată; în parcul Grozăveşti ADP-ul a fost mutat în marginea parcului, în aceeaşi margine de parc angajaţilor ADP-ului li s-a permis construirea adăposturilor improvizate (fără apă şi canalizare), iar tractoarele şi celelalte utilaje ADP se plimbă prin parc distrugând spaţiul verde si răscolind noroiul; în marginea parcului Cişmigiu există o serie de turnuri care au aproape toate autorizaţiile obţinute; o construcţie de 120 metri înălţime de-a lungul Bulevardului Poligrafie care va distruge aproape tot spaţiul verde din acea zona. La acestea se adaugă suprafeţe mari de spaţii verzi din apropierea locuinţelor multietajate (blocurile de locuinţe) taiate şi transformate în parcări sau blocuri de locuinţe de lux, în fiecare sector din Bucureşti.

URBANISM
Bucurestiul vechi

Situatia abuzurilor urbanistice este urmatoarea: turnul de langa Catedrala Sf. Iosif, turnul din Piaţa Palatului, blocurile în construcţie din Calea Victoriei, turnul de lânga Şcoala Centrală/ Toate aceste proiecte nu respecta arhitectura din zona, nici inaltimea maxima acceptata in documentatiile de urbanism, iar cel mai grav, nu au fost elaborate luand in considerare intensitatea traficului si capacitatea arterelor de acces in zona. Acestor cazuri majore, li se adauga zeci de constructii abuzive pe obiecte din patrimoniul arhitectural: case vechi, cu arhitectura reprezentantiva pentru diferite perioade din istoria orasului, au fost lasate sa se degradeze, apoi au fost declasate (scoase din patrimoniul cultural si arhitectural) si ulterior inlocuite cu cladiri fara aport arhitectural pentru oras.

Arhitectura "noua".

Surse: Asociaţia EcoAssist, Fundatia Eco-Civica, Asociaţia Bucureşti, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul